≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Ce faci când…nu ştii ce să mai faci

Să fim sinceri – cu toţii avem momente când ne simţim copleşiţi, când situaţia în care ne aflăm ne depăşeşte, când nu avem soluţie pentru problemele presante din viaţa noastră.

Ne simţim adesea înconjuraţi de haos. Eu sunt de părere că haosul de zi cu zi este de cele mai multe ori o reflecţie a haosului din interiorul nostru. Agitaţia din exterior nu face decât să ne arate că suntem agitaţi în interior.

Nu ne stresăm din cauza evenimentelor de zi cu zi. Evenimentele ni se par stresante din cauza stresului care este deja în noi şi care este un rezultat al gândirii noastre defectuoase. Oamenii care sunt prezenţi în viaţa noastră reuşesc să “ne apese pe butoane” pentru că acele butoane există.

Dar te-ai gândit că poate nu ceilalţi sunt de vină? Că poate nu soarta îţi este potrivnică? Că poate de fapt n-ai curaj să priveşti problema drept în faţă?

De ce este în regulă să nu ştii


Toată viaţa am căutat răspunsuri, soluţii, strategii. Am încercat să mă pregătesc pentru neprevăzut, am încercat să rezolv fiecare problemă cu care m-am confruntat.

Însă în toată această călătorie am neglijat un lucru. Faptul că “a nu şti” nu este nicidecum un semn de slăbiciune, aşa cum fusesem învăţată să cred. A nu şti este un potenţial.

Când nu ştii, orice este posibil. Când nu ştii, recapeţi cumva inocenţa copilărească şi deschiderea către explorare.

Când renunţi la toate presupunerile, la toate teoriile, la tot ce ai învăţat, devii capabil să accepţi că pur şi simplu nu ştii ce să faci. Când te împaci cu faptul că nu este nimic în neregulă cu a nu şti, reuşeşti pentru prima dată să priveşti cu sinceritate şi cu deschidere situaţia în care te afli.

Abia atunci când laşi deoparte rigiditatea lui “eu ştiu ce este cel mai bine”, poţi primi cu braţele deschise autenticitatea lui “nu ştiu”. Şi în momentul acelei deschideri se produce un lucru fascinant. Devii capabil să priveşti totul aşa cum este şi să-ţi accepţi pe deplin vulnerabilitatea. Atunci mintea ta se deschide către noi posibilităţi, iar creativitatea ta găseşte soluţii la care nu te-ai fi gândit înainte.

“Nu ştiu” îţi permite să fii deschis în faţa momentului. Şi această deschidere te ajută să găseşti răspunsul pe care îl cauţi.

Până atunci te poţi bucura de priveliştea nouă pe care ţi-o oferă perspectiva lui “nu ştiu”. Este un loc cu adevărat minunat. Un loc plin de inocenţă, sinceritate şi vulnerabilitate. Un loc care te apropie mai mult de tine însuţi şi de ceilalţi. Un loc care îţi permite să-ţi dai deoparte “ochelarii de cal” şi “masca” şi să priveşti imaginea de ansamblu. Un loc în care poţi fi tu însuţi.

Te asigur că este unul dintre cele mai frumoase locuri cu putinţă.
Tu ce eşti dispus să recunoşti că nu ştii?

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.

  • Trasca - Chirita Nicolae
    March 19, 2015, 8:08 pm

    Interesanta lectie de psihologie. O voi redirectiona la mai mult de 30 colaboratori. Multumesc si astept si celelalte articole.
    Daca doresti, pot sa-ti redirectionez unele mail-uri interesante sau distractive.

    TOATE CELE BUNE!
    Titus T.

    • March 20, 2015, 9:37 am

      Multumesc si eu pentru apreciere 🙂

      Toate cele bune!