≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Respiră conştient

Respira

Dacă eşti ca cei mai mulţi dintre noi, ai zilele umplute cu sarcini, activităţi şi întâlniri urgente, cărora trebuie să le dai curs în cel mai scurt timp cu putinţă.

Agitaţia a ajuns să facă parte din viaţa noastră de zi cu zi. Suntem mai mereu pe fugă şi totul pare să fie urgent. Nici nu-i de mirare că ne enervăm aşa des.

În momentul în care ne direcţionăm constant atenţia în afară, pentru a reacţiona la stimulii pe care îi primim din jur, ne obişnuim creierul cu acest mod de funcţionare. Ceea ce repetăm suficient de mult devine un obicei greu de schimbat.

Aceasta înseamnă că ne obişnuim să reacţionăm. Şi ajungem să reacţionăm impulsiv chiar şi în acele situaţii în care ar fi nevoie să facem un pas în spate şi să ne detaşăm.

Când răspundem în mod reactiv nu suntem noi înşine. Suntem doar nişte tipare create pe bază de stimuli şi răspunsuri de-a lungul timpului. Şi suntem perfect inconştienţi de ceea ce facem.

Dar acest mod de funcţionare ne va dăuna atât nouă, cât şi celor din jurul nostru. Ne va ţine blocaţi în tipare. Ne va determina să ne transformăm în orice emoţie este declanşată de respectivii stimuli. Iar o emoţie puternică ne poate face să ne pierdem controlul.

Vestea bună este că recăpătarea controlului este extrem de simplă. Tot ce trebuie să facem este să ne amintim să respirăm în mod conştient.

O respiraţie conştientă ne va readuce înapoi în momentul prezent. Ne va face să ieşim din spirala gândurilor şi să ne reconectăm cu corpul nostru. Şi ne va ajuta să răspundem constructiv la situaţii, în loc să reacţionăm.

Aşa că săptămâna aceasta te invit să respiri în mod conştient, cât mai des cu putinţă. Te invit să-ţi aminteşti să te reconectezi periodic cu tine.

Setează-ţi un reminder pe telefon, care să-ţi atragă din oră în oră atenţia. Şi orice ai face în momentul acela, opreşte-te ca să respiri. Chiar dacă nu te poţi opri din activitate, continuă s-o efectuezi în mod conştient, direcţionându-ţi încet atenţia asupra respiraţiei.

Te invit să încerci acest exercitiu timp de o săptamână şi să laşi un comentariu cu efectele obţinute.

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.

  • zibusor
    April 27, 2015, 4:20 pm

    “Când răspundem în mod reactiv nu suntem noi înşine. Suntem doar nişte tipare create pe bază de stimuli şi răspunsuri de-a lungul timpului. ”

    Exact, tocmai asta suntem :)) E absolut imposibil sa NU folosim tipare deja create de comportament – putem doar, cu efort, sa schimbam un tipar in altul, adica ceea ce propui in articol (sa schimbam reactia la o situatie stresanta luand o pauza).

    Exemplu: eu de mica mi-am dat seama ca imi sare tandara prea usor, si ca ajung foarte usor sa spun/fac lucruri pe care mai tarziu le regret. Asa ca am incercat sa ma controlez, si acum asta a devenit in asa masura noul meu tipar incat mi-e aproape imposibil sa am o discutie in contradictoriu cu cineva. Dar am colegi draguti care ma ajuta in aceasta privinta 😀

    Scuze daca ai spus in alt articol si nu am citit, dar ce crezi ca “suntem noi insine”?

    • April 28, 2015, 5:29 pm

      Sunt de acord intr-o anumita masura 😛

      Avem tipare, insa nu suntem un simplu cumul de tipare. Cel putin mie asa imi place sa cred 🙂
      Imi place sa cred ca sunt mai mult decat chimia din creierul meu, mai mult decat electromagnetismul din corpul meu si mai mult decat un set de impulsuri si mai mult decat o masinarie.

      Nu am scris inca un articol despre cine suntem noi insine. Nu am inca raspunsul la aceasta intrebare 😛
      Am atins subiectul putin in Ghidul Pasiunii, insa nu in profunzime. Am citit multe pareri, insa nu pot spune ca am una care sa fie a mea, experentiala.

      Tu ce parere ai? Cine/ce crezi ca esti de fapt – dincolo de tot ce este trecator?

      Eu cred ca nu se poate sa fim in mod absolut ceva ce este trecator. De aici dilema 🙂

      • zibusor
        May 21, 2015, 6:03 pm

        In conditiile in care trecatorul este absolut (si in universul nostru asa se intampla, ca nu te pui cu entropia) putem fi in mod absolut ceva trecator 😀

        Dar e posibil ca oamenii sa nu poate constientiza cu adevarat asta, pentru ca si-ar pierde mintile. Ca sa putem functiona, trebuie sa ne bazam pe ceva, chiar daca de fapt nu stim nimic – si printre lucrurile pe care ne bazam sunt simtul identitatii si liberul arbitru.

        Deci nici eu nu am o parere clara in aceasta privinta – cred in “mine”, dar sunt constienta de faptul ca, la fel cu orice alta credinta, e posibil sa fie falsa