≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Provocarea de luni: Ia o pauză

Provocarea de luni: Ia o pauză

“Productivitate” este unul din cuvintele noastre preferate. A ajuns să fie un etalon al stimei noastre de sine. Cu cât suntem mai productivi şi realizăm mai multe lucruri, cu atât ne simţim mai bine şi ne considerăm mai valoroşi.

La serviciu avem nenumărate sarcini, iar acasă ţinem liste cu tot ce este de efectuat. Satisfacţia noastră supremă apare în momentul în care tăiem toate elementele de pe acea listă.

În cazul în care nu bifăm tot ce ne-am propus, ne simţim prost şi căutăm inconştient să ne pedepsim. Starea noastră de bine este direct proporţională cu numărul de itemi care ajung să fie tăiaţi de pe listă.

Societatea în care trăim ne-a condiţionat de mici să ne pese mai mult de cât realizăm, de cât bifăm, de câte lucruri adunăm şi de câte titluri purtăm, decât de experienţa în sine a vieţii.

În trecut oamenii erau armonizaţi cu natura şi mult mai echilibraţi în stilul de viaţă. Existau perioade în care munceau mult, în care pământul era lucrat intens şi existau perioade în care se odihneau mult şi aveau activitate socială.

Era o vreme în care oamenii ştiau să asculte de chemarea lăuntrică şi să acţioneze conform energiei de care dispuneau – care era inevitabil legată de ciclurile naturale ale pământului. Erau conştienţi că fac parte din ecosistemul planetei şi funcţionează după aceleaşi legi.

În ziua de astăzi omenirea a uitat acest adevăr de bază şi a pierdut legătura cu natura şi cu inteligenţa primordială. Acum toţi se aşteaptă la rezultate maxime zi de zi, indiferent de situaţie. Creşterea trebuie mereu să fie liniară, rezultatele trebuie să fie constante, iar productivitatea trebuie să fie maximă.

Însă în natură nu există evoluţie liniară – acesta este un concept care aparţine minţii umane. În natură lucrurile funcţionează în cicluri. Tot ce urcă trebuie să şi coboare.

Săptămâna aceasta te invit să iei o pauză. Să uiţi pentru câteva zile de lista imensă de sarcini pe care trebuie să le efectuezi – şi să constaţi cu surprindere la sfârşit că nimic nu a explodat, că viaţa merge mai departe, că lucrurile sunt în continuare bune şi frumoase, fără ca tu să fii nevoit să te stresezi.

Mintea ta iubeşte să te ţină ocupat şi să-ţi dea impresia că nimic nu va merge decât dacă faci tu totul. Însă aceasta este o impresie falsă. O impresie care nu face decât să te ţină preocupat – de multe ori în mod inutil – şi să te facă să te simţi vinovat atunci când nu faci nimic.

Ia o pauză. Reconectează-te cu natura şi armonizează-te cu ciclurile ei. Nu eşti un robot. Nu poţi fi în permanenţă productiv. Aşa cum te extinzi trebuie să te şi retragi. Aşa cum urci trebuie să şi cobori. Obişnuieşte-te cu perspectiva aceasta. Savurează atât urcuşul cât şi coborâşul, pentru că ambele fac parte din viaţă şi te ajută să mergi mai departe.

Spune-mi în rubrica de comentarii de mai jos ce alegi să laşi deoparte săptămâna aceasta şi cum îţi propui să savurezi mai mult fiecare moment.

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.