≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Provocarea de luni: Nu-ţi mai da silinţa

Provocarea de luni: Nu-ţi mai da silinţa

Ai făcut tot ce trebuia să faci, tot ce ţinea de tine. Te-ai implicat, te-ai străduit, n-ai dormit noaptea de grijă şi tot degeaba. Nu ai obţinut ce ţi-ai dorit.

Ţi se pare cunoscut scenariul?

Am avut o perioadă în viaţa mea când mâncam dulciuri pe fond emoţional. Şi în acea perioadă m-am îngrăşat aproape 10 kilograme. După ce a trecut tumultul, am încercat să revin la greutatea iniţială, însă cu cât încercam să controlez mai mult ceea ce mâncam şi cu cât îmi impuneam mai multe reguli, cu atât ajungeam să cad în extrema opusă – a supraalimentaţiei.

Până când într-o zi m-am oprit. Pur şi simplu am încetat să mai ţin vreo dietă sau să-mi mai impun vreo regulă în ceea ce priveşte alimentaţia. Am stabilit că mănânc când mi-e foame şi mă opresc când mă satur. Şi în mod miraculos, când nu mi-am mai dat silinţa, am început să slăbesc.

Când te străduieşti prea tare să obţii ceva, creezi stres în organism. Şi paradoxal, cumva opui rezistenţă la ceea ce-ţi doreşti. Stresul te transformă în altcineva, te dezechilibrează, te face să fii mereu încordat. Ajungi să duci o luptă între ceea ce crezi tu că e bine şi inteligenţa corpului tău care ştie ce e mai bine pentru tine. Indiferent dacă vorbim de alimentaţie, încercarea de a lăsa o impresie bună cuiva sau statul peste program ore lungi la serviciu.

În acele momente se creează o schismă în tine – între cine eşti cu adevărat şi cine încerci să fii. Eşti obligat să porţi o mască, ce încet-încet te va înstrăina tot mai mult de esenţa fiinţei tale.

De aceea săptămâna aceasta te provoc să nu-ţi mai dai silinţa. Să încetezi să mai fii altcineva decât eşti cu adevărat. Să renunţi la lupta zadarnică cu tine însuţi, pe care oricum într-un final o vei pierde. Să nu te mai laşi ghidat de ce “ar trebui” să faci şi să-i permiţi vieţii să ia formă prin tine.

 

Te provoc ca pentru o săptămână să încetezi să mai urmezi regulile altora sau să lupţi pentru o cauză care nu-ţi aparţine. Şi-aşa rezultatul acelei lupte nu te va reprezenta. Renunţă la eforturi inutile şi alege să-ţi urmezi intuiţia.

Tu la ce alegi să renunţi săptămâna aceasta?

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.

  • September 1, 2014, 8:05 pm

    “Stresul te transformă în altcineva, te dezechilibrează, te face să fii mereu încordat. Ajungi să duci o luptă între ceea ce crezi tu că e bine şi inteligenţa corpului tău care ştie ce e mai bine pentru tine. Indiferent dacă vorbim de alimentaţie, încercarea de a lăsa o impresie bună cuiva sau …”

    Ar trebui, asadar, sa privim provocarile vietii si deciziile luate cu relaxare, fara sa fim incordati, fara stress, cu zambetul pe buze. Ar trebui sa incercam, macar din cand in cand, sa redevenim copii… Uneori, desi nu ne dam seama, putem invata atat de multe de la copii!

    • September 1, 2014, 9:22 pm

      Si apropo de provocari, ce-ai zice sa abordezi pe viitor tema: ce-ar fi daca am incerca sa privim fiecare noua experiente a vietii ca pe o mare oportunitate de a iesi din rutina si monotnoie, de a renunta la confortul caldut al unui, sa zicem job fara perspective dar cu care ne-am obisbuit atat de mult incat ne multumim doar cu salariul primit si cu faptul ca a mai trecut o zi care nu ne-a stressat prea mult?

    • September 3, 2014, 3:49 pm

      Asa e, dar teoria e mult mai usoara decat practica. Daca am putea toti sa privim provocarile cu relaxare si ne-am hotari sa ne gandim la probleme ca oportunitati de dezvoltare, am trai in armonie si blogul meu (si altele de acest gen) nu si-ar mai avea rostul :P.

      • September 3, 2014, 11:53 pm

        Acesta nu e un argument, e pur-si-simplu un raspuns de … dragul raspunsului, un …alint 😉