≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Te lupţi cu indecizia? Atunci articolul acesta e pentru tine

 

Cel dintâi sfat pe care îl aud de la practicanţii de dezvoltare personală, este “Ai nevoie de o viziune. Trebuie să ştii exact ce vrei să faci şi unde vrei să ajungi”.

Este întotdeauna uşor de zis, însă în realitate e greu de pus în practică. Ştiu din propria mea experienţă, căci m-am luptat multă vreme cu indecizia – şi încă o fac.

Adevărul este că nu ştim întotdeauna ce ne dorim. Însă trebuie să luăm decizii în acest sens, cu care suntem nevoiţi să trăim o bună parte din viaţă.

Dacă ar fi să fac o ierarhie a dificultăţilor cu care se confruntă oamenii, aş pune-o pe primul loc pe aceasta: lipsa clarităţii.

Şi avem motive bune să nu ştim ce ne dorim.

Ni s-a spus de la o vârstă fragedă ce ar trebui să ne dorim, fără să se ţină cont de ce voiam noi cu adevărat. Ni s-a spus că nu putem să avem tot ce vrem şi că trebuie să ne ajustăm dorinţele corespunzător. Ne-au fost transmise valori false – cum ar fi de exemplu că banii sunt cei mai importanţi şi că ceea ce facem trebuie să ne aducă mereu cât mai mulţi bani.

O bună parte din oamenii de succes pe care i-am văzut au un lucru în comun. Nu neapărat statutul social sau banii, ci faptul că le-a fost insuflat de la o vârstă fragedă de către părinţi faptul că pot face orice îşi propun şi au fost încurajaţi să-şi urmeze curiozitatea şi chemarea.

Convingerile şi valorile pe care ni le-au transmis părinţii, determină capacitatea noastră de a lua decizii. Şi determină gradul de claritate pe care îl avem.

Nu ai cum să ai claritate, dacă nu te cunoşti. Nu ai cum să te cunoşti dacă ţi se spune mereu ce ar trebui să faci – şi cine ar trebui să fii.

Lipsa clarităţii este rezultatul dezorientării şi al conflictului intern – între convingerea că nu se poate şi că trebuie urmat un anumit drum şi impulsul de a-ţi asculta chemarea şi a-ţi urma curiozitatea.

Ei bine, cum le împaci?

Aici am două veşti – una bună şi una mai puţin bună.

Vestea cea bună este că poţi obţine claritate şi poţi răspunde cu succes la întrebarea “Unde îţi doreşti să ajungi?” fără ezitare şi cu convingere maximă.

Vestea mai puţin bună este că această claritate nu va apărea peste noapte. Va trebui să depui eforturi conştiente pentru a face progrese în acest sens.

Primul pas este renunţarea la vechile convingeri şi valori şi înlocuirea lor cu unele noi. Trebuie să înveţi să fii autentic. Şi asta înseamnă să-ţi pui preferinţele şi sentimentele tale pe primul loc.

Busola ta internă funcţionează în continuare şi o face foarte bine. Doar că până acum nu ai ascultat de ea şi e vremea să începi să te foloseşti de preferinţe şi sentimente pentru a lua decizii.

Singura regulă pe care trebuie s-o urmezi este “Ascultă de inteligenţa ta interioară”. Dacă crezi că ţi-ar plăcea să faci un lucru, fă-l. Pur şi simplu, fă-l. Renunţă la toate scuzele, de genul “Aş vrea să fac asta, dar nu pot din cauză că…”. Oricând zici aceste cuvinte, perpetuezi starea de confuzie.

Dacă vrei într-adevăr să trăieşti autentic şi să ai parte de claritate, trebuie să ignori scuzele – sunt pur şi simplu rezultatul condiţionării tale mintale de până acum – şi să treci la acţiune. Claritatea nu vine niciodată din gândire. Claritatea este rezultatul acţiunii conştiente.

Pe măsură ce vei acţiona din ce în ce mai mult urmându-ţi feeling-ul, dorinţa şi curiozitatea, vei dezvolta un nou sistem de gândire şi lucrurile vor deveni din ce în ce mai clare.

Începe cu activităţi care îţi plac. Începe acum, nu o lăsa pe altă dată, căci vei reintra în obiceiuri vechi şi vei rămâne blocat unde eşti.

Tu ce alegi să începi astăzi? Ia-ţi un angajament faţă de tine şi lasă un comentariu în rubrica de mai jos.

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.

  • Ada
    September 25, 2014, 11:43 am

    Asta-i iarasi un articol special pentru mine 😛
    Am mai citit undeva cum sa te apuci de “lucrul ala pe care il tot amani” (cu totii avem asa ceva, nu?). Si zicea sa incepi sa faci timp de o saptamana acel lucru timp 20 min pe zi. Dar doar 20 min, dupa care sa te opresti. Astfel devii tot mai curios, incepe sa-ti placa si mai mult si nu te plictisesti.
    Sa stii ca functioneaza! In a doua saptamana deja nu te mai poti desprinde.
    Te pup!

    • September 25, 2014, 11:52 am

      Mersi mult de tot, Ada :D.

      Chiar e foarte interesanta ideea cu 20 de minute pe zi, o s-o incerc ;).

      Te pup!