≡ Top Menu

Iti place ce citesti?

Atunci mă poţi ajuta să continui să îţi ofer informaţii de calitate făcând o donaţie.

Arhiva

Libris.ro
books-express.ro

Vrei să ai mai mult timp pentru tine? Iată secretul

timp

Se spune că timpul costă bani. Americanii descriu cel mai bine acest lucru prin binecunoscuta lor expresie “Time is money”.

Cu toţii am vrea să putem să ne administrăm mai bine timpul. Ne dorim să avem mai mult timp pentru lucrurile care contează cu adevărat pentru noi – familie, prieteni, dezvoltare personală, hobby-uri, etc.

Însă pentru mulţi dintre noi timpul este o resursă foarte precară. Îl investim în moduri pe care mai târziu le regretăm. Stăm peste program zile în şir, neţinând cont de oboseala pe care o acumulăm treptat şi care ne slăbeşte imunitatea până ce cădem la pat.

Sau îl irosim făcând lucruri pentru a ne mulţumi pe moment, fără să ne gândim la implicaţiile pe care le au acţiunile noastre pe termen lung.

Şi ne întrebăm la final de zi ce am făcut şi unde s-a dus tot timpul.

Time is Money


Aici le dau dreptate americanilor. Timpul este bani. Însă nu neapărat din perspectiva afaceristă, ci din cea administrativă.

Timpul, asemenea banilor, este o resursă. Şi trebuie tratat ca atare, dacă vrem să obţinem un câştig de pe urma sa.

Să-ţi explic.

Aşa cum dacă suntem angajaţi primim lunar o sumă de bani pentru activitatea prestată, ne putem imagina că primim lunar o sumă de ore.

Fiecare dintre noi primeşte acelaşi număr de 24 de ore pe zi şi de aproximativ 720 de ore pe lună – presupunând că o lună are 30 de zile. Este ca şi cum am avea lunar un “salariu de timp” de 720 de ore.

Şi acum avem de gestionat aceste ore.

Timpul este din multe puncte de vedere similar banilor.

1. Poate fi investit cu profit


Investim timpul făcând un efort
pentru un anumit număr de ore, astfel încât în viitor să fie necesară mai puţină muncă directă pentru acelaşi rezultat şi să avem mai mult timp liber.

Un exemplu poate fi învăţarea unei abilităţi care se caută pe piaţă şi care ne poate aduce acelaşi salariu dar pe un program redus. Sau crearea unui produs sau serviciu pe care îl vindem – crearea presupune efort şi energie, vânzarea doar o activitate de menţinere.

Delegarea este tot o investiţie a timpului. Ne consumă timp în prezent până ce instruim persoana căreia îi delegăm ce are de făcut. Apoi ne aduce mai mult timp decât ne-a consumat iniţial, pentru că ne eliberează de o sarcină în plus.

2. Poate fi cheltuit


De obicei timpul este cheltuit făcând diverse activităţi consumatoare de timp, care nu ne ajută să facem rost de mai mult timp în viitor.

Aşa cum mergem la piaţă şi cheltuim bani pentru a face rost de alte resurse, putem cheltui timpul pentru a face rost de bani.

Exemplul clasic este schimbul timpului pentru bani prestând o muncă la serviciu. În acest caz Rata de schimb este fixă – pentru x număr de ore investite primeşti y număr de bani.

3. Poate fi pus deoparte


Ca atunci când punem bani deoparte pentru a ne cumpăra ceva ce ne dorim, putem “pune deoparte” timp zi de zi sau la un interval prestabilit, pentru a face ceva ce ne dorim.

Diferenţa dintre timpul “cheltuit” şi timpul “pus deoparte” constă în faptul că cel “pus deoparte” este planificat dinainte şi are un scop precis. De regulă are şi un obiectiv ataşat.

Spre exemplu, punem deoparte 30 de minute în fiecare seară pentru a citi. Chiar dacă nu cheltuim acest timp pentru bani sau resurse, o facem pentru propria noastră dezvoltare şi plăcere.

Sau punem timp deoparte pentru a petrece cu cineva anume. Avem un câştig imediat şi în timp vom întări relaţia cu acea persoană.

4. Poate fi pierdut


Aşa cum facem speculaţii sau investiţii greşite şi pierdem bani, la fel putem pierde şi timp, fără să-l mai recuperăm înapoi.

Timpul pierdut este timp petrecut în mod iresponsabil, care duce la pierderi mari în viitor.

O investiţie greşită de bani duce la faliment. O investiţie greşită a timpului poate duce la o situaţie de viaţă precară.

Un exemplu de timp pierdut prin neglijenţă este ratarea unui examen din cauză că în loc să ne alocăm timp pentru învăţat am pierdut nopţile în cluburi. Sau am stat pe Facebook în loc să facem mişcare.

Suplinirea unei activităţi – adică investiţii de timp – care duce la creştere pe termen lung cu una care produce doar gratificare instantă este tiparul pierderii de timp.

Toate acestea sunt investiţii falimentare. Adică nu duc nicăieri pe termen lung. Şi cu cât avem mai multe în viaţa noastră, cu atât vom avea mai multe pierderi – atât de timp, cât şi pe termen lung de altă natură.

5. Poate fi risipit


Timpul risipit este timp folosit în mod ineficient.

La fel cum uneori cheltuim 500 lei pe o pereche de blugi pe care o putem lua cu 80 lei la reduceri, putem petrece mult mai mult timp decât este necesar cu o activitate.

Verificări suplimentare care nu sunt necesare şi pregătiri inutile sunt toate moduri în care ne risipim timpul. Mutitasking-ul este cel mai mare risipitor al timpului. Practic ori de câte ori nu lucrăm la eficienţă maximă, risipim timpul.

Mai putem risipi timpul încercând să ne satisfacem nevoile într-un mod ineficient.

Utilitatea şi satisfacţia resimţite de pe urma unei activităţi sunt tot mai mici cu fiecare unitate de timp care trece. Este regula utilităţii marginale. De multe ori avem nevoie de mult mai puţin decât credem pentru a fi satisfăcuţi în mod optim.

Spre exemplu, dacă ne întoarcem acasă după o zi lungă de muncă şi privim la televizor 3 ore, vom constata că primele 30 de minute ne vor aduce peste 75% din satisfacţia totală.

Restul timpului este practic risipit.

administrarea timpului

Administrarea timpului


Cei mai bogaţi oameni din lume au ajuns bogaţi pentru că au ştiut să-şi administreze banii cât mai bine.

Cei mai productivi – şi fericiţi – oameni din lume sunt cei care ştiu să-şi administreze timpul cât mai bine.

Pentru a avea cât mai mult timp pentru lucrurile care contează trebuie să începem să privim şi să folosim timpul ca pe o resursă. Dacă nu o facem, vom continua să trăim de pe-o zi de alta sau chiar în sărăcie.

Cei mai mulţi oameni trăiesc în “sărăcie de timp”. Nu au niciodată timpul necesar ca să facă tot ce vor. Însă alţii au abundenţă de timp. Diferenţa este în felul în care îşi investesc şi cheltuiesc orele – care practic sunt aceleaşi pentru toţi.

Cum ne administrăm timpul cât mai bine?

La fel cum ne administrăm banii. Dacă vrem să avem bani, trebuie să punem deoparte. Şi dacă vrem să avem mai mulţi bani decât punem deoparte, trebuie să investim.

Pasul 1: Conştientizarea


În primul rând trebuie să înţelegem cum ne cheltuim timpul.
Pentru asta ar fi util să facem un experiment. Timp de o săptămână să notăm fiecare activitate pe care o facem şi intervalul orar în care o executăm. La finalul săptămânii ne uităm pe liste şi încadrăm activităţile într-una din cele 5 categorii de mai sus (timp investit, cheltuit, pus deoparte, pierdut sau risipit).

Unele activităţi îndelungi pot avea două categorii. Ca să luăm iar exemplul cu privitul la televizor – 30 de minute ar fi încadrate în categoria “timp cheltuit”, iar restul în categoria “timp pierdut”.

Pasul 2: Economisirea


Dacă vrei să economiseşti bani trebuie să începi prin a-i pune deoparte.
Asta înseamnă fie să cheltuieşti mai puţin, fie să virezi o sumă într-un cont de economii imediat ce îţi intră salariul şi să nu te mai atingi de ea.

La fel se întâmplă şi cu timpul. Dacă vrei mai mult, trebuie să pui deoparte. Fie iei din timpul pe care îl aloci unor activităţi, care oricum îţi risipesc sau pierd timpul, fie îţi setezi un interval de timp la început sau la final de zi pe care nu îl petreci în niciun alt fel decât făcând activităţi care îţi aduc pe termen lung un câştig de orice natură.

Recomand să începi cu 30 de minute dimineaţa. Setează-ţi un obiectiv pe termen lung şi indiferent ce se întâmplă, petrece 30 de minute zilnic lucrând pentru el.

Evident, poţi alege şi alt mod de a economisi, în funcţie de preferinţele tale.

Pasul 3: Investiţia


Tony Robbins recomanda pentru creşterea câştigului să avem pe lângă un cont de economii şi unul de investiţii. Principul este acelaşi – banii intră în acel cont imediat după ce intră salariul. Nu ne atingem de ei, ci îi investim în diverse fonduri cu potenţial de câştig ridicat.

Investiţiile, spre deosebire de economii, nu sunt mereu sigure. Pot aduce un câştig mult mai mare, dar pot înregistra şi pierderi.

Acelaşi principiu îl aplicăm şi timpului. Ne alocăm alt interval de timp pentru a face activităţi care promit să ne reducă în viitor timpul pe care îl petrecem acum cu ele. Căutăm să automatizăm sau să delegăm pe cât posibil din sarcinile pe care le avem, dar chiar şi procesul de automatizare sau delegare ia timp.

Întrebarea cheie este: Îmi va aduce această activitate mai mult timp liber în viitor?

Caută să îţi aloci zilnic timp pentru activităţi care te pot elibera în viitor de stres suplimentar. Proverbul bătrânesc “Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi” exact la acest principiu se referă.

Şi totodată caută să reduci din timpul alocat activităţilor care nu-ţi aduc un beneficiu în viitor. Dacă ai făcut exerciţiul de conştientizare, vei ştii exact de unde ai nevoie să tai.

Pasul 4: Planificarea


Crezi că cei mai bogaţi oameni din lume au ajuns bogaţi fără să-şi planifice fiecare bănuţ? Atunci te autoiluzionezi. Oamenii care au bani ştiu exact câţi bani au şi în ce îi investesc.

La fel oamenii care au timp şi echilibru în viaţă îşi planifică ziua. Şi luna. Şi anul. Şi uneori şi următorii 5 sau 10 ani. Evident, cu cât avansează mai mult în timp, cu atât mai puţin detaliată poate fi planificarea. Dar o fac.

Probabil că te gândeşti că preferi să trăieşti spontan şi să te bucuri de moment, fără grija timpului şi fără să stai cu ochii pe ceas. Atunci aş îndrăzni să pariez că îţi place să te bucuri de bani şi să-i cheltuieşti, fără să stai cu ochii pe cont. Şi cel mai probabil te întrebi la un moment dat ce s-a întâmplat cu ei. Trăieşti de la un salariu la altul. Şi de la o zi la alta.

Planificarea nu înseamnă plictiseală. Din contră. Oamenii echilibraţi şi care au timp, îşi planifică şi distracţia. Asta nu înseamnă că stabilesc la începutul lunii exact cum îşi vor petrece timpul liber, ci înseamnă că sunt suficient de strategici ca să-şi planifice şi timp liber în calendar şi să-l respecte.

Dacă nu ai parte de timp liber, cel mai probabil nu l-ai programat încă. Şi dacă nu ai cum să-l programezi, atunci trebuie să-ţi eficientizezi activităţile.

Există un principiu foarte interesant. Se numeşte legea lui Parkinson şi spune că munca se extinde pentru a ocupa timpul alocat pentru finalizarea ei.

Pe scurt – cu cât avem mai mult timp disponibil, cu atât sarcina pe care o executăm va dura mai mult până va fi terminată. Cu cât avem mai puţin timp la dispoziţie, cu atât vom fi mai eficienţi.

Planificarea ajută foarte mult la eficientizare, pentru că ştim dinainte cât timp avem alocat pentru o sarcină anume, iar creierul nostru lucrează mai rapid pentru a ne ajuta să terminăm ce avem de făcut în timp util.

Deci cu cât planifici mai riguros, cu atât vei avea mai mult timp la dispoziţie. Şi da, trebuie să programezi inclusiv timpul liber. Productivitatea ridicată nu poate fi susţinută mult timp fără pauzele de rigoare.

Pasul 5: Consecvenţa


Nu te îmbogăţeşti punând deoparte bani doar o lună de zile. Trebuie să îţi însuşeşti acest obicei şi să depui eforturi conştiente şi consecvente în această direcţie.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul timpului. Trebuie să capeţi deprinderile necesare. Şi deprinderile se capătă prin exerciţiu.

Dacă eşti hotărât să-ţi duci viaţa la un nou nivel, trebuie să acţionezi cu intenţie şi să îţi foloseşti timpul în mod responsabil. Chiar şi atunci când ai mai mult decât ai nevoie. Dacă nu înveţi să pui deoparte când ai mult, nu vei avea rezerve când ai puţin.

Asta s-ar traduce prin – investirea timpului în activităţi care îţi aduc câştiguri pe termen lung, chiar şi atunci când ai mai mult timp ca de obicei la dispoziţie şi ai vrea să-l pierzi cu alte lucruri.

Peste ani de zile îţi vei fi foarte recunoscător că ai început de astăzi.

Este rândul tău


Ce vei face începând de astăzi ca să începi să-ţi foloseşti timpul în mod eficient? Te invit să laşi un comentariu în rubrica de mai jos.

Postarea anterioara: Postarea urmatoare:

Comments on this entry are closed.